Torbal
De-a lungul istoriei umane persoanele cu dizabilități nu aveau modalități de adaptare la o viață normala. Odată cu evoluția economică, socială și mentală a societății umane, după cel de al II-lea război mondial s-a încercat o adaptare la sport a persoanelor cu dizabilități vizuale. Acest lucru s-a datorat faptului că în urma accidentărilor suferite de oameni în perioada deflagrației mondiale au rămas foarte mulți membrii ai societății cu probleme parțiale sau totale de vedere. Dorința de a practica un sport a acestora, a dus treptat la înființarea de sporturi pentru persoane cu dizabilități vizuale.
Disciplinele sportive nou apărute: rolbal, golbal și torbal au reprezentat o soluție optimă pentru nevăzătorii sau cei parțiali nevăzători în practicarea de sport. Aceste sporturi sunt practicate în săli închise pentru că este nevoie de liniște totală. Terenul este alcătuit din două jumătăți, în fiecare dintre ele existând câte o poartă. Scopul central al acestor sporturi este de a folosii abilitățile fizice ale jucătorilor în afară de văz. Astfel mingea folosită de jucători are în interiorul ei clopoței. Mingea rostogolită va fii astfel ușor de localizat datorită clopoțeilor existenți, care produc un sunet specific.
O altă condiție a acestor jocuri este ca jucătorii să nu vadă. Din acest motiv și nevăzătorii și cei cu probleme parțiale de vedere vor fi legați la ochi. Acestora li se vor monta niște ochelari speciali prin care se reduce total acuitatea vizuală. Echipamentul sportiv adecvat, în componența sa mai trebuie să conțină cotiere, genunchiere și șoldiere datorită plonjoanelor după mingea sunătoare.
Rolbalul este unul dintre sporturile cu mingea sunătoare, sport care se joacă în formulă de 5 jucători dintre care 3 sunt legați la ochi și se ocupă doar de partea defensivă în timp ce 2 jucători se ocupă doar de atacul cu mingea. Cei 2 jucători nu sunt legați la ochi. Rolbalul este mai puțin practicat în zilele noastre fiind mai puțin spectaculos și fiindcă jucătorii legați la ochi au ca atribuțiune doar partea defensivă iar uzura jucătorilor este foarte mare datorită faptului că mingea de rolbal are o greutate de aproximativ 3kg.
Golbalul reprezintă sportul olimpic pentru jocurile paraolimpice, (jocurile olimpice pentru persoanele cu dizabilități) , sport cu mingea sunătoare pentru persoanele cu dizabilitate vizuală. Cu toare că este un sport olimpic golbalul este un sport de uzură, un sport care suprasolicită jucătorii din punct de vedere fizic. Terenul are o lungime de 18m și o lățime aferentă porții fiecărei echipe de 9 m. Cei 3 jucători ai echipei de golbal trebuie să apere și să lanseze mingea de golbal care are o greutate de aproximativ 2,2kg. Jocul se desfășoară pe durata a două reprize de zece minute timp efectiv de joc. Astfel jucătorii trebuie să aibă atât calități de forță cât mai ales de rezistență datorat atât coliziunilor cu mingea (apărarea acestora) cât și timpului de joc mult prea mare.
Din cauza condițiilor de joc foarte solicitante, jucătorii de golbal au o vârstă cuprinsă între 18 și 40 de ani. Acest fapt datorită accidentărilor frecvente.
Torbalul este cel mai dinamic și tehnic sport cu mingea sunătoare pentru persoanele cu dizabilități vizuale. Cu o lungime a terenului de 16 m și cu o lățime de 7 m (lățimea terenului coincide cu lățimea porții), suprafața terenului de torbal este mai mică decât a terenului de torbal. Greutatea unei mingi de torbal este asemănătoare cu a mingii de fotbal având greutatea aproximativă de 0,5kg.
Un alt aspect al terenului de torbal este plasarea a trei sfori perpendiculare pe direcția porții, o sfoară este plasată la mijlocul terenului iar celelalte două la distanță de 3m de sfoara centrală de o parte și de cealaltă a terenului. Sforile au atașate niște clopoței care sună la contactul dintre minge sau jucători cu ele.
Regulamentul de torbal prevede desfășurarea jocului pe perioada de două reprize a câte 7 minute fiecare.
Pentru a avea o imagine completă a jocului trebuie menționat faptul că jocul este arbitrat de un arbitru central și de doi arbitri tușieri. Arbitrul central are rolul de a prezenta cu voce tare deciziile din timpul jocului (de exemplu golurile sau mingile care părăsesc suprafața de joc). Arbitrii de masă au rolul de a măsura timpul de joc și de a anunța cu voce tare ultimul minut al reprizei. Astfel și jucătorii de torbal pot primi această informație. Vă reamintesc aici faptul ca jucătorii de torbal sunt legați la ochi.
După cum am menționat mai sus torbalul este un joc în care combatante sunt două echipe a câte trei jucători care deservesc atât partea de atac cât și partea defensivă. Într-un meci de torbal sunt permise cel mult trei substituiri de jucători coordonate de antrenorul echipei.
Poziția de apărare
Poziția de atac
Pentru ca atacul unei echipe să fie corect, mingea trebuie să traverseze terenul din suprafața de joc a unei echipe în suprafața adversă în așa fel încât mingea să treacă pe sub cele trei sfori amplasate la mijlocul terenului.
Pentru a realiza o localizare în teren a jucătorilor, acesta are în componență plasate trei covoare în zona de apărare, iar marcajele de pe marginea terenului sau a liniei de fund sunt redate de o sfoară lipită pe suprafața terenului de obicei cu scoci. Astfel aceste linii sunt tactile nevăzătorilor.
Loviturile de pedeapsă (personal penalty) reprezintă o penalitate împotriva unei echipe care a comis o greșeală personală. Acestea pot fi provocate de atingerea cu mâna sau cu mingea a sforilor cu clopoței ori de aruncare a aceluiaș jucător a mai mult de trei mingi consecutive. În acest caz jucătorul care a produs greșeala personală va trebui să iasă din teren astfel că echipa adversă va trebui să aibă o lovitură de atac asupra unei echipe care se va apăra doar cu ceilalți doi jucători de pe teren.
Penaltiul de echipă (team penalty) este cauzat de trei greșeli personale dintr-un meci a aceleiași echipe. Aici este vorba de o lovitură de penalitate în care echipa atacantă va executa o lovitură împotriva unui singur jucător din echipa adversă.
Pentru a avea imaginea completă a jocului voi mai menționa faptul că dacă mingea intră în poartă, adică trece de linia porții atunci echipa care a lansat mingea va avea un gol. Astfel jocul are ca scop înscrierea de cât mai multe goluri și de a primi cât mai puține.
În orice domeniu de activitate este esențială pregătirea. Avantajul torbalului este faptul că acesta poate fii practicat încă din clasele primare adică începând cu vârsta de 7 ani. În acest moment al vieții asimilarea de deprinderi și de acomodare cu mingea cu clopoței sau a orientării în spațiu se produce mult mai ușor iar rezultatul este mult mai eficient comparativ cu aceleași deprinderi asimilate mai târziu.
În cadrul Liceului pentru Deficienți de Vedere din orașul Cluj-Napoca se practică torbalul începând cu orele de sport și culminând cu cercul de torbal acolo unde cei mai talentați jucători sunt bineveniți pentru a se pregătii pentru turneele internaționale. Trebuie menționat aici faptul ca Liceul pentru Deficienți de Vedere are singura echipă de torbal din țară. Acest lucru este datorat faptului că în România se practivă golbalul.
Datorită dimensiunii reduse a terenului, și greutății reduse a mingii de torbal, se constată o soluție viabilă pentru persoanele cu dizabilitate vizuală, să practice un sport de la vârste fragede până la adânci bătrâneți. Acest lucru poate fii argumentat prin faptul că accidentările sunt mult mai reduse și prin faptul că torbalul se bazează pe rapiditate și tehnică în timp ce golbalul și rolbalul sunt jocuri care solicită foarte mult resursele fizice.
Motivația este un lucru esențial în orice activitate. Motivația pentru torbal este dată de faptul că persoanele cu dizabilități vizuale pot practica de la egal la egal un sport cu orice persoană (cu sau fără dizabilitate). Faptul că ei au o problemă vizuală nu îi împiedică să practice un sport de performanță. Lipsa partială sau totală de vedere la un jucător de torbal poate fii un atuu foarte mare datorită necesității zilnice de adaptare la mediu, fapt ce stă la baza dezvoltării atât mentale cât și la nivelul senzorial. Odată cu dezvoltarea armonioasă a simțurilor și a capacității mentale se poate vorbii și de o posibilă evoluție în sport.
Latinii spuneau încă din antichitate faptul că o minte sănătoasă există într-un corp sănătos. Pornind de la acest proverb și continuând cu faptul că sunt multe persoane cu dizabilitate parțială sau totală de vedere, se poate remarca faptul că torbalul este sportul care face din acești membrii ai societății sportivi de performanță. Torbalul este sportul în care un handicap vizual nu este un dezavantaj.
Torbalul este un sport mult prea puțin cunoscut la noi în țară cu toate că echipa Liceului pentru Deficienți de Vedere din orașul Cluj-Napoca a reușit performanțe strălucitoare în ultimi ani la competițiile la care a participat.
Lucrarea de față reprezintă una dintre primele documentații în limba română despre sporturile cu mingea sunătoare, punând accent pe utilitatea acestora în viața persoanelor cu dizabilități vizuale.